Surâs inefabil

Un cerşetor privea în gol Prea gânditor Un cerşetor ce-a şi uitat  Că stă pe-asfaltul îngheţat. Un cerşetor ce plin de dor Trimite-un gând multicolor Spre-un trecător cam visător Un gând în zbor. Un cerşetor ce-aşteaptă-n dar Nu un dolar,  Nu vrea să fie milionar El vrea în dar ceva banal: El vrea s-ajungă muzician. Un cerşetor, deşi cam îmbufnat A şi uitat  Că stă pe-asfaltul îngheţat Prea gânditor Privea în gol...

Vă rog scrieţi cu roşu :           Definiţie- Iubirea-i un refren....un refren fredonat în colţ de stradă de un pianist cu degete hoinare pe cărări de şah...oscilând mereu Alb-Negru. Acum notaţi: Ecuaţia veridică a iubirii este încă sub semnul întrebării. Demonstraţi că refrenul acelui pianist are mereu alte versuri, altă rima şi totuşi îl recunoşti oriunde, cântat de oricine.

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ Noapte. Mă simt aşa ameţită şi fericită în acelaşi timp ,încât cred că doar visez sau iar îmi imaginez fiecare paragraf al cărţii de pe etajeră... Simt prea bine bătaia vântului atât de ritmică în toba nopţii. Mi se face frig...strâng mai bine pe mine şalul fluturat în de vântul nemilos, însă tot tremur. Privesc în jur. Nu era nevoie...puteam să stau cu ochii închişi şi tot ghiceam fiecare fir de nisip zdrobit sub tălpile mele. Rostogolirea valurilor îmi aminteşte că totul este efemer...cine ştie de cât timp este zbuciumată marea?...de cât timp se zbate în valuri trecătoare? ...de prea mult timp...şi totuşi o văd mereu aceeaşi: neobosită în mişcarea ei monotonă. nu! greşesc...mişcarea ce PARE atât de monotonă... Eu îi simt diferenţele...îi simt starea...simt fiecare milimetru spartde val. Parcă dintr-o dată EA trece prin mine şi eu trec prin EA...Şi uite aşa DEVIN MAREA...Şi marea rămâne doar cu o carcasă de oase şi carne înzestrată cu ...

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ ＳＨＵＴ　ＵＰ　ＡＮＤ　ＥＮＪＯＹ　ＴＨＥ　ＭＵＳＩＣ！ ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Dacă ar fi gândurile mele pete de cerneală uscată Dacă ar fi mânia noastră secată Dacă ar fi poezia mea pieirea vorbelor goale Dacă ar fi muzica stropi de ploaie Dacă ar fi plopii corzi de chitară Dacă ar fi aşteptat trenul din gară... Dacă ar fi dorinţa valuri în mare Dacă ar fi iubirea nisip ars în soare Dacă ar fi stelele vise Dacă ar fi pleoapele-mi inchise Dacă ar fi paşii mei cuvinte Aş lăsa în urma mea fraze încâlcite...

Nu am mai scris. De multe zile umplute până la refuz de apa chioară din ploile de secunde... Nu am mai scris. Am uitat. După lungi căutări disperate pentru o scuză, tot ce pot să zic este că m-am lăsat păcălită să păşesc în vitrina cotidianului, apoi... destul de târziu mi-am dat seama că am rămas închisă în această celulă transparentă a zilelor de ieri, de azi, de mâine. Tot ce putem să fac era să mă ascund după ziduri inexistente pentru a nu mă izbi de prea-monotona realitate. Da... am rămas blocată în acea vitrină şi a trebuit sa suport frigul aşteptării, să mă las pălmuită de vântul speranţei...să fiu torturată de falsa existenţă a fericirii. Ce aşteptam? Aşteptam să înceapă spectacolul unei balerine fără poante...fără muzica...fără public, pentru ca mai târziu să realizez că acea balerină eram eu. Eu eram cea care încercam să dansez pe scena vieţii, însă fără melodie şi fără ritm. Azi am evadat. Azi am reuşit să sparg pereţii translucizi ai clipelor. Am reuşit să s...

Suflet de primăvară, nu uda florile cu lacrimi sărate! Nu mai crede în cuvinte deşarte! Nu te pierde în mirosul florilor de liliac! Nu strivi puritatea florii de măr cu sângele florii de mac! Suflet trist, nu te îneca în roua dimineţilor! Speră în şoaptele stropilor...pân' la infinit! Nu mai suferi din nimic! Suflet de mai, nu te murdări în falsitate! Nu te împiedica de aparenţe pătate! Suflet udat de ploi trecătoare, Nu te pierde în tablouri banale! Ci şopteşte poeme cordiale! Nu mai răni albastrul cerului cu durerea ta! Simte şi el tăişurile şi începe să plângă asupra ta!