Am învăţat că viaţa este o continuă întrebare şi trebuie să fii pregătit să îi răspunzi în orice clipă, că nu trebuie să ai regrete, ci să treci peste orice zâmbind. Sincer, nu ştiu ce a reuşit să mă facă să gândesc aşa, pe mine - pesimista convinsă.
În Septembrie două mâini reci îmi acoperă ochii şi pulsează trepidant ca picurii şi stropii Şi vor să ţină-n pumnul încleştat bucăţi de soare sfărâmat sub pleoapele-mi de toamnă. În Septembrie, îţi spun just, îmi pare că ai gust de must.
Refuz să retrăiesc aceleaşi regrete Respir, repar şi reuşesc Să-mi iau revanşa repede Spunându-ţi mulţumesc. Reneg orice remuşcare Revin în ritm incert, Recitând cu voce tare Refrene fără vers. Risc să par ridicolă Renunţând la acel colţ din univers Însă totul recapătă rimă Dacă-ţi strig ca răspuns: te iubesc!
Comentarii
Trimiteți un comentariu