Vor fi lumini de-a lungul unei străzi ce curge Vor fi secunde cu miros de liliac Va fi frig şi n-ai să ai ce-mi spune Vor fi amprente de zâmbet îngheţat... Va fi pustiu şi vorbe fără sens Vor fi războaie fără voi Va fi trecut trecutul tot Şi lacrimi spânzurate-n aer făr' de noroc... Va fi o noapte cu cer îngheţat Ancorat de mii de stele Şi de versuri efemere Va fi-ntr-o noapte când tu vei fi uitat deja.
În Septembrie două mâini reci îmi acoperă ochii şi pulsează trepidant ca picurii şi stropii Şi vor să ţină-n pumnul încleştat bucăţi de soare sfărâmat sub pleoapele-mi de toamnă. În Septembrie, îţi spun just, îmi pare că ai gust de must.
Și ne-am jucat de-a dragostea... Ne-am întâlnit cu ea din întâmplare Și încă-i simt mireasma aievea Dintr-o zi de mai cu soare Da, chiar ne-am jucat de-a dragostea Cu zâmbete și dor de mare Când ne agățam de ea ca de o stea Și credeam că moarte n-are Ca doi copii naivi credeam în ea Până ce te-am auzit șoptind: "dispare!" Da, ne-am jucat de-a dragostea Dar nu mai are cine s-o repare S-ascuns chiar și de ea Într-o zi de mai cu soare.
Marc Levy ăsta e genial :)
RăspundețiȘtergere@ilincaa :):sa stii ca este :)
RăspundețiȘtergere